Controlul profilactic la endocrinolog

Hormonii tiroidieni sunt necesari oricărui proces ce se derulează în organism. Pornind de la creştere, hormonii tiroidieni sunt responsabili pentru apariţia nucleilor de osificare, sunt răspunzători de termoreglarea organismului (produc căldură), sunt cei care diferenţiază sistemul nervos şi au un rol major în metabolisme (glucidic, lipidic, proteic etc).

Tiroida nu este autonomă în organism şi nu lucrează solitar; de aceea avem un întreg sistem de reglare (numit mecanism de feed-back) între encefal, hipofiză şi tiroidă.

Insuficienţa tiroidiană (hipotiroidismul) apare atunci când glanda tiroidă produce insuficienţi hormoni tiroidieni. Boala poate să apară oricând pe parcursul evoluţiei unui om (congenital, în copilărie sau la maturitate); de aceea trebuie luate măsuri încă din fazele incipiente. Pentru copii trebuie făcute controale periodice la medicul specialist, deoarece boala poate să apară fără simptome anterioare. Sunt o serie de boli care se pot asocia cu insuficienţa tiroidiană, dar prin leziuni la nivelul hipofizei sau hipotalamusului.

Simptome ale hipotiroidiei: constipaţie, piele uscată, creşterea în greutate deşi pacientul nu are poftă de mâncare, dureri musculare şi articulare, întârzieri menstruale sau cu flux abundent, depresie, gândire şi vorbire lentă, somnolenţă, scăderea capacităţii de memorare, adaptabilitate scazută la frig etc.

Excesul de hormoni tiroidieni (hipertiroidismul) apare atunci când glanda tiroidă pune în circulaţie o cantitate mai mare de hormoni tiroidieni. Poate fi antrenată în acest proces întreaga glandă sau o formaţiune tumorală localizată într-o anumită zonă a tiroidei (adenomul toxic). Dacă în cazul insuficienţei tiroidiene totul “evoluează încet”, în cazul hipertiroidismului totul “evoluează rapid şi agresiv”.

Manifestări şi simptome pentru hipertiroidie:

• la nivelul aparatului cardiovascular se manifestă prin tulburări de ritm cardiac, creşterea numărului de bătăi pe minut (tahicardie), bătăi cardiace rapide şi neregulate (fibrilaţie), bradicardie (ritm cardiac lent);
• pulmonar se manifestă prin creşterea numărului de respiraţii pe minut (creşterea de la 18 respiraţii în medie la peste 25 pe minut);
• la nivelul tubului digestiv, tranzitul devine accelerat şi se manifestă prin scaune frecvente, dar nu diareice, ci prin scaune neformate frecvente (5-7/zi);
• tegumentele sunt subţiri, umede, chiar excesiv de umede din cauza efectului calorigen pe care îl au hormonii tiroidieni, iar pe corp rămân urme uşoare din cauza vasodilataţiei periferice (dermografism accentuat);
• neuropsihic se manifestă prin agitaţie, insomnie, tremurături ale membrelor, iar în cazul bolii Graves Basedow (guşa exoftalmică) se adaugă modificări oculare, cea mai evidentă fiind “ochii holbaţi” (protruzia globilor oculari);
• scăderea rapidă în greutate, chiar dacă pacientul are poftă de mâncare şi mănâncă (uneori peste medie).

Atunci când pacientul manifestă una sau mai multe dintre aceste simptome clinice, trebuie să meargă la medicul endocrinolog

Pentru femeile însărcinate este recomandată o vizită preliminară din timp la medicul endocrinolog, iar după naştere, în primul an, trebuie testată funcţia tiroidei pentru a evita bolile asociate (tiroidita postpartum). În această perioadă, apariţia nodulilor tiroidieni benigni este frecventă, însă, în ultimii ani, a crescut incidenţa nodulilor canceroşi (cancer tiroidian).